ENCEFALOMEGALÍE s. f. hipertrofie a unei părți a encefalului. (< fr. encéphalomégalie) Vezi definitia »

PALEOPEDOLOGÍE s. f. Ramură a pedologiei care studiază solurile formate în pleistocen sau mai vechi. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléopédologie. Vezi definitia »

XILOTIPÍE s.f., g.-d. art. xilotipíei; pl. xilotipíi Vezi definitia »

ÎNCORPORÁȚIE s. f. 1. încorporare. 2. construcție gramaticală specifică unor limbi, constând în aceea că în verb se include complementul, sudându-se cu el și dând naștere unui nou cuvânt compus. (< fr. incorporation, lat. incorporatio) Vezi definitia »

AEROHIDROTERAPÍE s. f. utilizare a aerului și a apei în tratamentul unor boli. (< aero- + hidroterapie) Vezi definitia »