OFERTÓRIU s. n. parte a liturghiei catolice în care preotul oferă lui Dumnezeu pâinea și vinul pentru consacrație. ◊ cânt religios, din a doua parte a misei, care însoțește această oblație. (< lat. offertorium, it. offertorio) Vezi definitia »

PAZVANTLÍU s. m. v. pazvantlâu. Vezi definitia »

ARCADIU (FLAVIUS ARCADIUS), împărat al Imp. Roman de Răsărit (395-408). Domnia lui a fost tutelată de Rufinus, de Eutropiu și de soția sa Eudoxia. Vezi definitia »

achiu, -e, achii adj. beat Vezi definitia »

AMFÍBIU, -IE I. adj., s. m. f. (animal, plantă) cu viață terestră și acvatică. ◊ (despre autovehicule) adaptat pentru a se deplasa și pe apă. II. s. n. avion de tip vechi, capabil atât să aterizeze, cât și să amerizeze. ◊ (și s. f.) automobil, tanc special construit pentru a se deplasa atât pe uscat, cât și pe apă. (< fr. amphibie) Vezi definitia »