ZĂNGĂNÍ, zăngănesc, vb. IV. Intranz. (despre metale, clopote, sticlă; la pers. 3) A produce prin izbire sau prin lovire un sunet metalic specific; a zornăi, a zdrăngăni. ◊ Tranz. Își zăngănesc armele. [Var.: zingăní, zinghení, zângăní vb. IV] – Zâng + suf. -ăni. Vezi definitia »

ASÉMENI adj. invar., adv. v. asemenea. Vezi definitia »

BĂLTENI, com. în jud. Vaslui; 1.587 loc. (1991). Stație de c. f. Vezi definitia »

țocní, țocnésc, vb. IV (reg.) 1. a lovi un obiect, a ciocni. 2. a produce dureri. 3. a săruta cu zgomot. Vezi definitia »

MAGNI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „mare”, „măreț”, „magnific”. [< it. magni-, cf. lat. magnus – mare]. Vezi definitia »