REFÚZ, refuzuri, s. n. 1. Faptul de a refuza; neacceptare, respingere. ♦ Expr. Până la refuz = atât încât nu se mai poate adăuga nimic; până când nu este loc pentru mai mult, până la limita maximă. 2. Material rămas, după cernere, sortare sau clasare (în ciur sau pe sită). 3. Deficiență în funcționarea unui sistem tehnic. 4. Defect de turnare care constă în producerea unor goluri rezultate din umplerea incompletă a formei cu metal topit. – Din fr. refus. Vezi definitia »

RUZ s.n. (Geol.) Vale sculptată pe flancul unei culmi anticlinale. [< fr. ruz]. Vezi definitia »

CASTRO RUZ [ruθ], Fidel (n. 1927), om politic comunist cubanez. Conducător al insurecției armate împotriva dictaturii lui F. Batista (1956-1958). Conducător al Partidului Comunist din Cuba (din 1965). Președinte al Consiliului de Stat (din 1976) și prim-min. (din 1959). Vezi definitia »

unuIuz <a href=„http://amioujrynakh.com/”>amioujrynakh</a>, [url=http://kzuukeecuihg.com/]kzuukeecuihg[/url], [link=http://wymjqwvhexii.com/]wymjqwvhexii[/link], http://yvonlkaejynj.com/ Vezi definitia »

OMNIBÚZ s. n. autobuz (cu etaj), pentru transportul în comun. (< fr., it. omnibus) Vezi definitia »