STUDIÓ s.n. 1. Cameră de studiu sau de lucru a unui artist, a unui fotograf etc. ♦ Pat, divan prevăzut cu o ladă pentru păstrarea lenjeriei și cu etajere pentru cărți. 2. Cameră, încăpere amenajată special în vederea reproducerii și transmiterii cât mai perfecte a programelor de radio și televiziune. ♦ Studio cinematografic = ansamblu de clădiri, instalații și amenajări speciate care deservesc procesul de turnare a filmelor. [Pron. -di-o. / < fr., engl. studio]. Vezi definitia »

FIZI(O)-, -FIZÍE, -FIZÍSM elem. „natură”, „expansiune”, „fizic, fiziologic”. (< fr. physi/o/-, -physie, -physisme, cf. gr. physis) Vezi definitia »

BILI(O)- elem. „bilă, fiere”. (< fr., germ., engl. bili/o/-, cf. lat. bilis) Vezi definitia »

ESTEZIO-, -ESTEZÍE elem. „senzație, sensibilitate”. (< fr. estésio-, -esthésie, cf. gr. aisthesis) Vezi definitia »

ADÁGIO adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În tempo lent; rar. ♦ (Substantivat, n.) (Parte dintr-o) compoziție muzicală care se cântă într-un tempo lent. [Pr.: -gi-o] – It. adagio. Vezi definitia »