acórd (acórduri), s. n. – Înțelegere, învoială. < Fr. accord. – Der. (din fr.) acorda, vb. (a da, a oferi); acordabil, adj. (care poate fi acordat); acordeon, s. n. (armonică, instrument muzical); acordeonist, s. m. (persoană care cîntă la acordeon); acordar, s. m. (acordor); acordor, s. m. (persoană care se ocupă cu acordarea unor instrumente muzicale). Vezi definitia »

MULTISTÁNDARD adj. invar. (Tehn.) Compatibil cu mai multe standarde. – Din engl. multistandard. Vezi definitia »

HEXACÓRD, hexacorduri, s. n. 1. Liră cu șase coarde la vechii greci. 2. Ansamblu de șase trepte succesive ale unei scări muzicale. – Din fr. hexacorde. Vezi definitia »

PERICÓRD s.n. Învelișul notocordului. [< engl. pericord]. Vezi definitia »

OCTACÓRD, -Ă, octacorzi, -de, adj., s. n. (Muz.) 1. Adj. Care are opt coarde. 2. S. n. Liră cu opt coarde. – Din fr. octacorde. Vezi definitia »