MĂCELĂRÍE, măcelării, s. f. 1. Prăvălie în care se vinde carne; căsăpie, meserniță. 2. (Înv.) Măcel. – Măcelar + suf. -ie, (2) din măcelări. Vezi definitia »

APITERAPÍE s. f. folosire a produselor apicole în scop terapeutic. (< fr. apithérapie) Vezi definitia »

CONCATENÁȚIE, concatenații, s. f. 1. (Lingv.) Înlănțuire a elementelor vecine, în plan sintagmatic. 2. (Lit.) Înlănțuire retorică de anadiploze succesive; epiplocă. – Din fr. concaténation. Vezi definitia »

EREZÍE s.f. 1. Doctrină contrară dogmelor religiei (mai ales religiei creștine catolice) care este condamnată de biserică. 2. (Fig.) Rătăcire, abatere, greșeală, eroare. [Gen. -iei. / cf. fr. héresie, it. eresia, gr. hairesis – alegere]. Vezi definitia »

PREVÉNȚIE s. f. 1. (jur.) deținere preventivă. 2. ansamblul de măsuri menite să evite apariția unei boli, a unui accident etc. 3. prevenire; părere defavorabilă, rezervă (față de cineva sau ceva). (< fr. prévention, lat. praeventio) Vezi definitia »