rodéi s.m. (înv.) diminutiv al lui rodie. Vezi definitia »

ciritéi s. m. – Tufiș, desiș, teren despădurit. – Var. ceretei, ceretel. Rut. (o)čeret „stufăriș” (Skok 64; DAR). Nu este probabilă ipoteza lui Cihac, II, 491, bazată pe mag. cserje, de la cser „stejar”. – Der. citirișcă, s. f. (tufiș), cu metateză (DAR). Vezi definitia »

ARAMÉI (ARAMEÉNI) (‹ fr. {i}), s. m. pl. Populațiile semitice nomade care au pătruns în a doua jumătate a milen. 2 î. Hr. din SE Asiei Mici în Mesopotamia, Palestina și Siria. Vezi definitia »

costréi (costréi), s. m. – 1. Sorg (Sorghum halepense). – 2. Nume, mai puțin comun, dat altor plante relativ asemănătoare: Panicum Crus Galli; Setaria glauca; Avena fatua; Lithospermum officinale; Nardus stricta; Alopecurus pratensis. Sl., dar lipsește etimonul exact. Este desigur vorba de un cuvînt identic bg., slov. kostrĕva „Alopecurus pratensis” (Cihac, II, 74; Conev 44; DAR), sb. kostrava „Festuca” etc. Vezi definitia »

rândéi, rândéie, s.n. (reg.) ladă mare cu speteze pentru veșminte. Vezi definitia »