HEXAMOTÓR adj., s.n. (Avion) cu șase motoare. [Cf. fr. hexamoteur]. Vezi definitia »

adunătór¹ adj. m., pl. adunătóri; f. sg. și pl. adunătoáre Vezi definitia »

COTECIÓR, cotecioare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui coteț. – Coteț + suf. -ior. Vezi definitia »

PROSCRÍPTOR s. m. cel care hotăra proscripțiile. (< lat. proscriptor, fr. proscripteur) Vezi definitia »

ALUNECĂTÓR, -OÁRE, alunecători, -oare, adj. Care alunecă. ♦ (Substantivat, n.) Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. – Aluneca + suf. -ător. Vezi definitia »