HIDROAMELIORÁȚIE s. f. 1. (pl.) ansamblu de lucrări hidrotehnice de ameliorare a solului pentru a obține producții agricole mari. 2. disciplină care studiază lucrările de hidroameliorații (1). (< fr. hydroamélioration) Vezi definitia »

TERMOESTEZÍE s.f. Sensibilitate la variațiile de temperatură, a cărei cercetare este importantă în anumite boli nervoase. [Gen. -iei. / < fr. thermo-esthésie, cf. gr. thermos – cald, aisthesis – senzație]. Vezi definitia »

LÁBIE, labii, s. f. 1. (Bot.) Formație caracteristică florilor unor plante alcătuită din petale dispuse sub forma unor buze. 2. (Anat.) Element constitutiv al vulvei. [Pr. -bi-e] – Din lat. labium. Vezi definitia »

GEOCRONOLOGÍE s.f. Disciplină care, pe baza stabilirii vârstei geologice a stratelor, reconstituie succesiunea în timp a condițiilor în care s-au desfășurat fenomenele geologice. [Gen. -iei. / < fr. géochronologie, cf. gr. ge – pământ, chronos – timp, logos – studiu]. Vezi definitia »

OTOTOMÍE s.f. (Med.) Disecție a urechii. [Gen. -iei. / < fr. ototomie, cf. gr. ous – ureche, tome – tăiere]. Vezi definitia »