BÚCIUM¹, buciume, s. n. Instrument muzical de suflat în forma unui tub tronconic foarte lung, făcut din coajă de tei, din lemn sau din metal și folosit în special de ciobani pentru chemări și semnale. [Var.: búcin s. n.] – Lat. bucinum. Vezi definitia »

LÁBIUM s. n. Buza inferioară a insectelor și a unor miriapode. [Pr.: -bi-um. – Var. lábiu s. n.] – Din fr. labium. Vezi definitia »

MIRACÍDIUM s. m. larvă a distomului, ciliată, având înfățișarea unor infuzori. Vezi definitia »

OAREȘCÚM adv. v. oarecum, oareșicum (prin analogie cu oareșcare, oareșce, oareșcine) Vezi definitia »

NICICÚM adv. (Pop.) Nicidecum. – Nici + cum. Vezi definitia »