Definita cuvantului politopie
POLITOPÍE s. f. 1. localizare a unei boli în mai multe organe sau țesuturi. 2. (biol.) diversificare a mai multor populații locale în funcție de condițiile de biotop. (< fr. polytopie)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu politopie
bărbíe (bărbíi), s. f. – Parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior, barbă. Lat. *barbilia (Pușcariu 184; Tiktin; DAR), cf. it. barbiglio, sp. barbilla. Cuvîntul rom. poate fi der. intern. Cuvînt generalizat (ALR, 34). – Der. bărbiță, s. f. (bavețică). Vezi definitia »
CRIOSCOPÍE s. f. Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe prin măsurarea coborârii temperaturii de solidificare a acelei substanțe într-un solvent. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryoscopie. Vezi definitia »
ERUCTÁȚIE s.f. Eliminare de gaze sau de mici cantități de suc gastric prin esofag și cavitatea bucală; râgâială, râgâit. [Gen. -iei, var. eructațiune s.f. / < fr. éructation, cf. lat. eructatio]. Vezi definitia »
LESCÁIE s. f. v. lăscaie. Vezi definitia »
CRONOLOGÍE s.f. Indicare a unor fapte în ordine cronologică; sistem de socotire a anilor. ♦ Disciplină care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor istorice. ♦ Listă cuprinzând o succesiune cronologică. [Gen. -iei. / < fr. chronologie, cf. gr. chronos – timp, logos – studiu]. Vezi definitia »