iedeclíu (idiclíu), iedeclíi, s.m. (înv.) slujbaș cu rang de boiernaș la curtea domnească. Vezi definitia »

IVÓRIU s.n. 1. Fildeș. 2. Substanță solidă care acoperă pulpa dentară; dentină. [Pron. -riu. / < fr. ivoire]. Vezi definitia »

SOLÁRIU s. n. 1. terasă, acoperiș plat în partea de sus a unei case romane. 2. teren, terasă special amenajată pentru băi de soare. 3. loc de expunere la insolație a unor plante din grădinile botanice. (< fr., lat. solarium) Vezi definitia »

BISTURÍU (‹ fr. {i}) s. n. Instrument utilizat la disecția sau la secționarea țesuturilor vii. ♦ B. electric = b. folosit în chirurgia modernă, care realizează incizia cu ajutorul curenților electrici de înaltă frecvență. ♦ B. cu laser = b. care utilizează o rază laser în operații de mare precizie și finețe. Vezi definitia »

PERIODÓNȚIU s. n. țesut care înconjură dintele; parodonțiu moale; parodont, periodont. (< engl. periodontium, germ. Periodontium) Vezi definitia »