CONCUPISCÉNȚĂ s. f. înclinare către plăceri senzuale, trupești; luxură. (< fr. concupiscence, lat. concupiscentia) Vezi definitia »

BARITÍNĂ s.f. Sulfat natural de bariu. [< fr. barytine]. Vezi definitia »

cioróslă (-le), s. f. – (Trans.) Brăzdar de plug. Mag. csoroszlya (DAR). Este cuvînt sl., intrat în mag. prin rut. čeresló; cf. bg. čerešlo, de unde provine cireșnă, s. f. (zăbrea), după A. Bocănețu, Codrul Cosminului, II, 165. Vezi definitia »

vránă (-ắni), s. f. – 1. Gaură de butoi, cep. – 2. Gaură de flaut. Sl. vrana (Cihac, II, 465; Conev 63), cf. bg. vraná, sb. vranja, pol. wrona. Vezi definitia »

FENOGENÉTICĂ s. f. ramură a geneticii care studiază caracterele ereditare în cursul dezvoltării ontogenetice a organismului. (< fr. phénogénétique) Vezi definitia »