COLIMATÓR, colimatori, s. n. 1. Dispozitiv optic folosit pentru colimarea fasciculelor de raze. 2. Instrument optic pentru determinarea aproximativă a unei direcții. 3. (În expr.) A lua (pe cineva) în colimator = a urmări, a observa comportamentul cuiva; a persecuta (pe nedrept) pe cineva. – Din fr. collimateur. Vezi definitia »

EASTMANCOLOR s. n. Procedeu de tratare a peliculei pentru filmul color constând în suprapunerea a trei emulsii, sensibile la trei culori, pe suportul de celuloid. ♦ Film realizat cu acest procedeu. [Pr.: istmăncálăr] – Cuv. engl. Vezi definitia »

SCOR, scoruri, s. n. Raportul dintre punctele înscrise și cele primite la o întrecere sportivă; rezultat reflectat de acest raport. ◊ Scor alb = meci nul. – Din fr. score. Vezi definitia »

CONDÓR, condori, s. m. Cel mai mare vultur, cu capul și cu gâtul golaș, complet mut, care trăiește în munții Americii de Sud (Sarcorhamphus gryphus). [Acc. și: cóndor] – Din fr. condor. Vezi definitia »

nor (nóri), s. m. – Masă de vapori, de picături de lichid, de fum etc. aflate în suspensie în atmosferă. – Var. (Mold.) nour, (Olt.) noor, (Banat) nuor, nuvăr, (înv.) nuar. – Mr. nior, năur, megl. nor, istr. n(u)or. Lat. nūbĭlus (Pușcariu 1189; Candrea-Dens., 1240; REW 5975), cf. it. nuvolo, prov. nivol, cat. nuvol, sp. (nube), astur. nublo. Baza *nibulum (Pascu, Beiträge, 18) nu pare necesară. Conservarea lui ou, oo în var. se datorează, poate, prezența lui r (Graur, BL, III, 53). – Der. no(u)ros, adj. (înnorat); (î)no(u)ra, vb. (a se acoperi cu nori); nourată, s. f. (oaie cu lînă gri). Vezi definitia »