ordíe (ordíi), s. f. – Hoardă, mai ales, de tătari. – Var. (înv.) urdie, (h)oardă. Mr. urdie. Tc. ordu, urdu (Eguilaz 423; Loebel 71; Șeineanu, II, 373; Lokotsch 1594), cf. ngr. ỏρντί, bg. ordija, it. orda, fr. horde (› hoardă), sp. horda, germ. Horde. Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

CRIOGENÍE s. f. Producere artificială a frigului, realizare a temperaturilor joase. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryogénie. Vezi definitia »

CURTENÍE s. f. (Rar) Amabilitate, politețe; curtoazie. – Curtean + suf. -ie. Vezi definitia »

secretărășíe, secretărășíi, s.f. (înv. și reg.) funcție, titlu de secretar; perioadă în care cineva exercită această funcție. Vezi definitia »

CULTUROLOGÍE s.f. Știință generală despre cultură și civilizație. [< cultură + -logie]. Vezi definitia »