ORTODIAGRAFÍE s.f. Formă de reproducere cu ajutorul razelor roentgen, care scoate în mod deosebit în evidență poziția și mărimea organelor. [Gen. -iei. / < fr. orthodiagraphie]. Vezi definitia »

OTÁRIE s.f. Mamifer carnivor din Oceanul Pacific, asemănător cu foca. [Gen. -iei. / < fr. otarie]. Vezi definitia »

DIAFONÍE s. f. 1. trecere a unui semnal de pe o cale de transmisiune pe o altă cale. 2. acord muzical în care un sunet este susținut de octava, cvarta sau cvinta corespunzătoare acestuia. 3. muzică veche pe două voci. (< fr. diaphonie) Vezi definitia »

CARIOLOGÍE s. f. Parte a biologiei care studiază nucleul și celula. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. caryologie. Vezi definitia »

MICOLOGÍE s. f. 1. ramură a botanicii care studiază ciupercile. 2. studiu al bolilor cauzate de ciuperci. (< fr. mycologie) Vezi definitia »