AFEMÍE s. f. imposibilitatea de a exprima ideile, sentimentele prin cuvinte. (< fr. aphémie) Vezi definitia »

AEROLOGÍE s.f. Parte a meteorologiei care studiază păturile superioare ale atmosferei. [Gen. -iei. / < fr. aérologie, cf. gr. aer – aer, logos – studiu]. Vezi definitia »

EPIZOOTÍE s.f. Epidemie la animale. [Gen. -iei. / < fr. épizootie, cf. gr. epi – peste, zoon – animal]. Vezi definitia »

ZNAMÉNIE s. f. v. snamenie. Vezi definitia »

GRADÁȚIE s.f. 1. Creștere sau descreștere graduală, pe grade. ♦ Totalitatea diviziunilor de pe o scară gradată. 2. Figură de stil care constă în trecerea treptată, ascendentă (climax) sau descendentă (anticlimax), de la o idee la alta. 3. (Pict.) Trecere ușoară de la un ton la altul, de la o nuanță la alta etc. 4. Grad de vechime în serviciu, care aduce cu sine creșterea salariului sau a retribuției. ♦ Sumă cu care, după anumite state de serviciu, se mărește salariul sau retribuția. [Gen. -iei, var. gradațiune s.f. / cf. fr. gradation, lat. gradatio]. Vezi definitia »