ABIOTROFÍE s.f. Slăbire, încetare a funcțiilor unui țesut, ale unui organism sau organ. [Gen. -iei. / < fr. abiotrophie, cf. gr. a – fără, bios – viață, trophe – hrană]. Vezi definitia »

SCAPULALGÍE s. f. afecțiune dureroasă a umărului; omalgie. (< fr. scapulalgie) Vezi definitia »

MONOFOBÍE s. f. teamă patologică de singurătate. (< fr. monophobie) Vezi definitia »

MORFONEMÍE s. f. ramură a lingvisticii care studiază structura materială a componentelor vocabularului. (< morfo- + /fo/nemie) Vezi definitia »

SUBLUXÁȚIE s. f. luxație ușoară. (< fr. subluxation) Vezi definitia »