CROMÉL s. n. Aliaj de nichel (60-80 la sută), crom (16 la sută), fier (2 la sută) și mangan (1 la sută), rezistent, maleabil și ductil cu rezistivitate electrică și refractaritate mari, folosit pentru confecționarea rezistențelor electrice și a termocuplurilor (în asociere cu alumel). Vezi definitia »

OMFALOCÉL, omfalocele, s. n. (Med.) Hernie ombilicală. – Din fr. omphalocèle. Vezi definitia »

BATÉL s.n. Vaporaș. (din it. battello) Vezi definitia »

CISTOCÉL s.n. (Med.) Hernie a vezicii urinare. [< fr. cystocèle, cf. gr. kystis – vezică, kele – hernie]. Vezi definitia »

OTFÉL, otfeli, s. m. (Reg.) Flăcău care se află în fruntea alaiului pentru a conduce mireasa la biserică. – Cf. magh. vöfély. Vezi definitia »