VITICULTÚRĂ, viticulturi, s. f. Cultura viței de vie. ♦ Știință care se ocupă de cultivarea viței de vie. – Din fr. viticulture. Vezi definitia »

SPLÍNĂ, spline, s. f. 1. Organ anatomic intern, moale și spongios, de culoare roșie-violetă, situat în partea superioară stângă a cavității abdominale, care produce limfocite, anticorpi, depozitează sângele etc. ◊ Loc. adj. Fără splină = (despre animale) care este rezistent la fugă, care nu obosește; (despre oameni) care muncește intens fără să obosească. ◊ Expr. A i se pune cuiva splina =a simți dureri acute la splină, din cauza fugii, a mersului repede etc. 2. Plantă erbacee cu frunze în formă de splină (1) și cu flori galbene-aurii; splinuță (1) (Chrysosplenium altrenifolium). – Din ngr. splína. Vezi definitia »

PELVIPERITONÍTĂ s. f. inflamație a peritoneului pelvian. (< fr. pelvipéritonite) Vezi definitia »

GLOTÍTĂ s. f. inflamație a coardelor vocale inferioare. (< fr. glottite) Vezi definitia »

chíșcă (chíște), s. f. – 1. Colon, intestinul gros al animalelor. – 2. Tobă, cîrnat. – 3. (Loc. adv.) Dens, îndesat. – Var. chioșcă. Rut. kyška „mațe”, rus. kiška, pol. kiszka „mațe, tobă” (Cihac, II, 50; Berneker 679). Vezi definitia »