TARÁR, tarare, s. n. Mașină folosită pentru a curăța semințele de impurități, prin antrenarea lor într-un curent de aer. – Fr. tarare. Vezi definitia »

INTRAGLACIÁR, -Ă adj. care se găsește în masa unui ghețar. (< fr. intraglaciaire) Vezi definitia »

LUMÂNĂRÁR, lumânărari, s. m. Fabricant, negustor sau vânzător de lumânări. – Lumânare + suf. -ar. Vezi definitia »

GAZETÁR, -Ă s. m. f. cel care lucrează în ziaristică; ziarist. (< gazetă + -ar) Vezi definitia »

FRUNTÁR, fruntare, s. n. 1. Grindă principală care mărginește prispa în partea de sus și pe care se sprijină grinzile secundare ale casei. 2. Curea care leagă cele două părți laterale ale căpețelei și care trece peste fruntea calului. – Lat. frontale sau frunte + suf. -ar. Vezi definitia »