roșitură s. f. sg. v. roșeață. Vezi definitia »

năslínță s.f. (înv.) dorință, poftă; pornire, imbold, năsliciune. Vezi definitia »

AXÍLĂ, axile, s. f. 1. (Anat.) Subsuoară. 2. Loc unde se împreună ramura cu trunchiul unei plante sau frunzele cu ramura. – Din fr. axile. Vezi definitia »

ÁULĂ s.f. 1. (Ant.) Curte în fața locuințelor importante, în jurul căreia se grupau dependințele. 2. Sală mare de festivități (aflată mai ales în incinta unei instituții de învățământ). 3. (În orânduirea feudală) curte domnească sau împărătească. [Pron. a-u-. / < lat. aula, cf. germ. Aula]. Vezi definitia »

VANTÚRĂ s.f. (Constr.) Grindă la acoperișul unei case. [Cf. germ. Wanten]. Vezi definitia »