STATÍV s.n. 1. Dispozitiv de laborator pentru susținerea aparatelor în timpul lucrului. ♦ Parte a unui microscop care susține dispozitivul optic. 2. Trepied montabil cu planșetă, pe care se fixează aparatul fotografic sau cinematografic, instrumentele geodezice etc. [< germ. Stativ, fr. statif]. Vezi definitia »

ABERATÍV, -Ă, aberativi, -e, adj. (Livr.) Care este departe de adevăr, care ține de aberație (1). – Din fr. aberratif. Vezi definitia »

corozív adj. m., pl. corozívi; f. corozívă, pl. corozíve Vezi definitia »

ITERATÍV, -Ă, iterativi, -e, adj. (Despre forme verbale sau despre propoziții temporale) Care exprimă o acțiune repetată; frecventativ. – Din fr. itératif, lat. iterativus. Vezi definitia »

LEIT-MOTÍV s.n. v. laitmotiv. [DEX'98] Vezi definitia »