TÍMUS s. n. Glandă cu secreție internă, așezată în partea superioară a toracelui, care influențează creșterea organismului în primii ani ai copilăriei și se atrofiază mai târziu. – Din fr. thymus. Vezi definitia »

CLÁVUS s. n. 1. (med.) bătătură. 2. parte a elitrelor unor insecte. (< fr., lat. clavus) Vezi definitia »

TRÁCTUS s.n. (Anat.) Ansamblu de fibre sau de organe care sunt dispuse în serie. [Var. tract s.n. / < fr., lat. tractus]. Vezi definitia »

VÁRUS adj., s. n. (picior) deviat spre înăuntru. (< fr. varus) Vezi definitia »

nouă cu coada-n sus expr. (șc.) nota șase. Vezi definitia »