ALEUROLÍT s. n. Rocă sedimentară aleuritică, compactă. [Pr.: -le-u-] – Din fr. aleurolite. Vezi definitia »

sfâcâít, -ă, adj. (reg.; despre oameni) care se grăbește; care se mișcă cu repeziciune. Vezi definitia »

ÎNCHIABURÍT, -Ă, închiaburíți, -te, adj. Devenit chiabur; îmbogățit. [Casele] amândouă cu stăpânii gospodăriți și închiaburiți. GALAN, Z.R. 89. Vezi definitia »

NESUFERÍT, -Ă, nesuferiți, -te, adj. 1. Care este greu de suportat sau care depășește puterile, rezistența cuiva, care nu poate fi suferit; insuportabil; p. ext. cumplit. 2. (Adesea substantivat) Care displace, care repugnă; p. ext. urâcios; detestabil, odios. – Ne- + suferit. Vezi definitia »

FINÍT, -Ă, finiți, -te, adj. 1. Care are o existență limitată. ♦ (Substantivat, n.) Categorie filozofică ce se referă la stările relative ale materiei, care au o existență limitată și se pot transforma unele într-altele. 2. (Despre produse, mărfuri etc.) Care a trecut prin toate fazele de transformare a materiei prime și poate fi întrebuințat în scopul pentru care a fost făcut. – V. fini. Cf. fr. fini, it. finito. Vezi definitia »