Definita cuvantului oblon
oblón (obloáne), s. n. – 1. Obiect de lemn, metal etc. care apără o ușă sau o fereastră. – 2. Încuietoare metalică. – 3. (Arg.) Ochi. – 4. (Înv.) Ușiță, portiță. Origine îndoielnică. Pare să rezulte dintr-o confuzie a sl. obląku „arc, oblînc”, cf. oblînc, cu blană „scîndură”; cf. bg. oblon „apărătoare de fereastră”, care ar putea proveni din rom. Der. numai din sl. obląku (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 220) nu pare posibilă. – Der. obloni, vb. (a pune obloane, a închide).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu oblon
HIDROFÓN, hidrofoane, s. n. Aparat utilizat pentru semnalizarea sub apă cu ajutorul sunetelor, format din microfoane acționate electromagnetic. – Din fr. hydrophone. Vezi definitia »
MARATÓN s.n. 1. Întrecere atletică la alergare pe o lungime de 42,195 km. 2. (Fig.) Ședință prelungită; negocieri lungi și dificile, dezbateri laborioase. [< fr. marathon, cf. Maraton, sat în Grecia, renumit pentru victoria lui Miltiade asupra perșilor în primul război medic]. Vezi definitia »
DUBLÓN, dubloni, s. m. Veche monedă spaniolă de aur. – Din fr. doublon. Vezi definitia »
gogón, gogoáne, s.n. (reg.) 1. bob de piatră prețioasă (de diamant). 2. ardei mic și rotund. Vezi definitia »
GON3(O)- elem. „genunchi”. (< fr. gon/o/-, cf. gr. gonys) Vezi definitia »