Definita cuvantului pîșen
pîșén (-nă), adj. – Încrezut, înfumurat. – Var. pîșin, pășin. Sl. pyšanŭ, part. de la pyšati sę „a se înfumura” (Tiktin). Înv. și Mold. – Der. pîșenie, s. f. (înv., mîndrie).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pîșen
VITRÉN s. n. vitrit (1). (< germ. Vitren) Vezi definitia »
ORGANOGÉN, -Ă adj. (Biol.; despre elemente) Care intră în compoziția substanțelor organice animale sau vegetale. ♦ (Despre roci) De origine organică. [< fr. organogène, cf. gr. organon – organ, gennan – a naște]. Vezi definitia »
SPECIMÉN, specimene, s. n. Exemplar, model, exemplu care ilustrează un gen, o specie etc. – Fr. spécimen. Vezi definitia »
CIMÉN s. n. lichid aromatic în uleiurile eterice, izolat din diferite plante (cimbru, chimion) din rășina coniferelor și din petrol, folosit în parfumerie și ca solvent pentru lacuri. (< fr. cumène) Vezi definitia »
DURAMÉN s.n. Partea centrală a trunchiului unui arbore, de culoare mai închisă și de densitate mai mare decât alburnul. [< lat. , fr. duramen]. Vezi definitia »