Definita cuvantului prăpădi
prăpădí (prăpădésc, prăpădít), vb. – 1. A distruge, a anihila, a extermina. – 2. A (se) strica, a (se) deteriora. – 3. (Mold.) A pierde, a rătăci. – 4. (Refl.) A dispărea, a muri, a pieri. – 5. (Refl.) A izbucni, a nu mai putea să. Sl. propasti, propadą „a se crăpa” (Miklosich, Lexicon, 702; Cihac, II, 211), cf. rus. propadatĭ „a pieri” și prăpastie. – Der. prăpăd, s. n. (exterminare, distrugere; catastrofă); prăpădenie, s. f. (distrugere); prăpădit, s. m. (istovit, lefter); prăpăditor, adj. (distrugător). Din rom. provine bg. din Trans. propodenie (Miklosich, Bulg., 131).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu prăpădi
vădí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vădésc, imperf. 3 sg. vădeá; conj. prez. 3 să vădeáscă Vezi definitia »
ALFOLDI [ɔlfödi], Andras (1895-1981), istoric și arheolog ungur. Stabilit în S.U.A. Studii în domeniul istoriei politice și religioase a Imp. Roman („Studiu asupra crizei din sec. 3 î. Hr.”). Vezi definitia »
VĂDÍ, vădesc, vb. IV. Tranz. A face să fie evident, a dovedi, a demonstra, a arăta. ♦ A da pe față, a denunța, a demasca. – Din sl. vaditi. Vezi definitia »
JAGUARÚNDI s. m. pisică sălbatică cu corpul foarte alungit, care trăiește în pădurile din America tropicală. (< fr. jaguarundi) Vezi definitia »
OSÂNDÍ, osândesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A condamna, a pedepsi (printr-o sentință judecătorească); a pronunța o sentință de condamnare (împotriva cuiva). ♦ P. ext. A dezaproba, a înfiera, a critica, a judeca. 2. A sili, a obliga; a forța, a constrânge. – Din sl. osonditi. Vezi definitia »