becáță (becáțe), s. f. – Pasăre (Scolopax rusticola). – Var. becaț, bicaț. It. beccaccia, prin intermediul ngr. μπεϰάτζα (DAR și REW 1013 derivă direct din fr. bécasse). – Der. becațină, s. f. (becață, Gallinago media), din fr. bécassine contaminat cu becață. Vezi definitia »

SCOLOPÉNDRĂ s. f. mic miriapod veninos, insectivor, care trăiește prin locuri umede și întunecoase. (< fr. scolopendre, lat. scolopendra) Vezi definitia »

caráftă (căráftă), caráfte, s.f. (reg.) unul din cele două lemne orizontale înfipte în capetele de sus ale furcilor, care țin vatalele; cioacă. Vezi definitia »

DIFTEROVARIÓLĂ s. f. viroză a galinaceelor, caracterizată prin erupție cutanată și formarea de pseudomembrane pe mucoasa căilor digestive și respiratorii. (< difterie + variolă) Vezi definitia »

CĂLDURÍCĂ s. f. (Fam.) Diminutiv al lui căldură (1). – Căldură + suf. -ică. Vezi definitia »