Definita cuvantului retor
rétor (rétori), s. m. – Orator. – Var. înv. ritor. Fr. rhéteur și anterior (sec. XVIII, cf. Gáldi 246), din ngr. ῥήτωρ. – Der. retoric, adj.; retorică, s. f., din fr.; ritos, adj. (clar, deschis), din ngr. ῥητῶς (Cihac, II, 693; Gáldi 246); ritoricesc, adj. (înv., retoric); ritorie, s. f. (înv., retorică, discurs).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu retor
MULTIVIBRATÓR s.n. Circuit electronic generator de oscilații de relaxare. [< fr. multivibrateur]. Vezi definitia »
CASCADÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Persoană special antrenată care se substituie unui actor (principal), de obicei în cursul filmării unei scene de mare pericol. ♦ Acrobat care execută serii de căzături și sărituri (adesea în grup). 2. (Fam.) Persoană cu o conduită ușuratică, inconstantă. [< fr. cascadeur]. Vezi definitia »
purpurătór, purpurătoáre, adj. (înv.) care împurpurează, care înroșește. Vezi definitia »
SÂCÂIETÓR, -OÁRE adj. v. sâcâitor. Vezi definitia »
SECATÓR s. n. foarfece de grădinar. (< fr. sécateur, rus. sekator) Vezi definitia »