Definita cuvantului sofa
sofá (-ále), s. f. – Divan. – Mr. sufae. Tc. (arab.) sofa (Șeineanu, II, 324; Ronzevalle 112), cf. ngr. ροφᾶς, alb. sofa, bg., sb., it., fr. sofa.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sofa
TRIUMFÁ vb. intr. 1. a birui, a învinge. 2. (fig.) a reuși, a ieși învingător. 3. a se mândri cu o izbândă, a jubila. (< lat. triumphare, fr. triompher) Vezi definitia »
CATASTROFÁ vb. tr. a consterna, a descuraja. ◊ a produce cuiva o catastrofă. (< fr. catastropher) Vezi definitia »
APOSTROFÁ, apostrofez, vb. I. Tranz. A adresa cuiva o mustrare, a mustra pe cineva (cu ton violent). – Fr. apostropher. Vezi definitia »
cafá, cafále, s.f. (înv.) partea de la ceafă a blănilor de nurcă. Vezi definitia »
GREFÁ, grefez, vb. I. Tranz. (Med.) A face o grefă2; a aplica o grefă2. – Din fr. greffer. Vezi definitia »