Definita cuvantului voame
voáme (vom, vomút), vb. – A vomita, a vărsa. – Var. voma. Mr. vom, vumut, voamire. Lat. vomĕre (Candrea). În Banat, Trans. și Timoc (ALR, I, 145 și II, 38). Este dubletul lui vomita, vb., din lat. vomitare (sec. XIX). – Der. vomătură (var. vomitură), s. f. (vărsătură), în Banat; vonicer(iu), s. m. (lemn-cîinesc, Evonymus europaues), negreșit în loc de *vomicer, datorat mirosului său grețos. (Legătura cu vo(i)nic „viteaz”, sugerată de Tiktin, nu pare probabilă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu voame
FANEROGÁME s.f.pl. Încrengătură a regnului vegetal, care cuprinde plantele cu flori; spermatofite, antofite; (la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Sg. fanerogamă. / < fr. phanérogames, cf. gr. phaneros – vizibil, gamos – căsătorie]. Vezi definitia »
SĂLBĂTICÍME, sălbăticimi, s. f. 1. Mulțime de animale sălbatice, totalitatea animalelor sălbatice. 2. Loc sălbatic, nelocuit, departe de orice așezare omenească (civilizată). [Var.: (pop.) sălbătăcíme s. f.] – Sălbatic + suf. -ime. Vezi definitia »
LIMPEZÍME, limpezimi, s. f. 1. Calitatea de a fi limpede; claritate, limpeziciune. 2. Întinderea limpede a văzduhului, seninul cerului; limpeziș. 3. Claritate, precizie (în ceea ce spune sau scrie cineva); explicitate. – Limpezi + suf. -ime. Vezi definitia »
ÎNTREGÍME, întregimi, s. f. Calitatea de a fi întreg; totalitate, plenitudine. ◊ Loc. adv. În întregime = de tot, complet. ♦ (Concr.) Ansamblul elementelor care constituie un tot. – Întreg + suf. -ime. Vezi definitia »
GREÍME s. f. (Înv.) 1. Greutate (I 1). 2. Mulțime (de ființe); spec. grosul unei armate. – Greu + suf. -ime. Vezi definitia »