Definita cuvantului zurliu
zurlíu (-ie), adj. – Zăpăcit, nebunatic, smintit. – Mr. zurlu. Ngr. ζουρλος (Graur, BL, IV, 200), fără legătură cu țig. zuralo „robust” (Graur 195). La origine stă tc. zorlu „violent”, cf. zor.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu zurliu
BOCCEAGÍU, bocceagii, s. m. (Înv.) Negustor ambulant de mărunțișuri (pânză, ace, ață); tolbaș, coropcar, marchitan. [Var.: boccegíu s. m.] – Din tc. bohçacı. Vezi definitia »
smolițíu adj. m. (înv.) brunet. Vezi definitia »
HÓLMIU s. n. element chimic din grupa lantanidelor. (< fr. holmium) Vezi definitia »
a fierbe în suc propriu expr. a fi măcinat de griji și incertitudini. Vezi definitia »
căláriu, călári, s.m. (înv.) călăraș, călăreț. Vezi definitia »