a se ține de cioace expr. a fi neserios, a umbla cu șmecherii. Vezi definitia »

scálce, scălci, s.f. (reg.) 1. plantă erbacee toxică, cu frunze în forma copitei de cal și cu flori mari, galbene-aurii; calce. 2. (la pl.) plante erbacee toxice, cu flori mari galbene; bulbuci. 3. (în compuse) scălci-mici = scânteiuțe, scânteioare (plante); scalce-mare = rostopască. Vezi definitia »

păoánce s.f. pl. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »

SAGÁCE, sagaci, -ce, adj. (Livr.) Care pricepe ușor și repede ceva; perspicace, ager, pătrunzător. – Din fr. sagace. Vezi definitia »

páce, s. f. – Situație, stare fără război. Lat. pacem (Pușcariu 1235; Candrea-Dens., 1297; REW 6317), cf. alb. pakjë, it. pace, prov. patz, fr. paix, cat. pau, sp., port. paz. – Der. nepace, s. f. (înv., neliniște); păciui (var. împăciui), vb. (a face pace, a pacifica); păceluit, adj. (înv., pacific); pacefăcător, s. m. (înv., pacificator); pașnic (var. pacinic), adj. (pacific); pășnicie, s. f. (liniște). – Der. neol. (din fr.) pacific, adj.; pacifica, vb.; pacificator (var. păcinicie), adj.; pacifism, s. n. După Buescu, R. Études roum., III, 158-63, folosirea lui pace ca interj. trimite la lat. pax, gr. πάξ, interj., distincție care ni se pare prea subtilă. Mai probabil este formula de salut sau de rămas bun, folosită pentru a indica ideea de „problemă tranșată” sau „să nu mai vorbim de asta”, ca în cazul lui sănătate. Vezi definitia »