cațavéică, cațavéici, s.f. (reg.) 1. haină țărănească purtată de femei, care are la guler și piepți șuvițe din piele de vulpe; scurteică. 2. femeie șireată. 3. mistrie mică. Vezi definitia »

MOCȘÁNDĂ, mocșande, s. f. (Reg.) Moviliță de pământ prin care se înseamnă hotarul dintre două comune, două loturi de pământ etc. – După germ. Markscheinde. Vezi definitia »

PRĂBUȘITÚRĂ, prăbușituri, s. f. Loc unde s-a prăbușit un teren, o construcție; surpătură. ♦ Ceea ce s-a prăbușit; dărâmătură. – Prăbuși + suf. -tură. Vezi definitia »

báră (báre), s. f. – (Banat) mlaștină. Sb. bara (DAR). – Der. băracă, s. f. (Munt.); bărăcie, bărăciune, s. f. (Munt. și Trans.) „baltă”. Vezi definitia »

PÍMNIȚĂ s. f. v. pivniță. Vezi definitia »