practisí, practisésc, vb. IV (înv.) a face practică, a se exersa. Vezi definitia »

pitarisí, pitarisésc, vb. IV (înv.) a acorda cuiva titlul de pitar. Vezi definitia »

pericolarisí, pericolarisésc, vb. IV (înv.) a primejdui. Vezi definitia »

BESSI s. m. pl. 1. Nume dat de romani tribului trac așezat în antichitate între munții Rodopi și cursul superior al râului Marița. 2. Numele pecenegilor în izvoarele scrise latine. – Cuv. lat. Vezi definitia »

CATADICSÍ, catadicsesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A găsi de cuviință, a socoti de demnitatea sa (să facă ceva); a binevoi. – Din ngr. katadéhome. Vezi definitia »