ÎNGLOBÁ, înglobez, vb. I. Tranz. A introduce ca parte integrantă într-un tot; a include, a cuprinde. – Din fr. englober. Vezi definitia »

heába adv. (reg.) în zadar, degeaba. Vezi definitia »

turbá (turbéz, turbát), vb. – 1. A se îmbolnăvi de rabie. – 2. A se mînia, a se înfuria, a-și ieși din fire. – Mr. turbu, turbedz, turbare, megl. anturb(ari), istr. turbu. Lat. turbāre (Pușcariu 1774; Philippide, II, 656; Densusianu, GS, II, 20; REW 8992), cf. it. turbare, prov., cat. torbar, sp. turbar, port. torvar, alb. tërboń. Der. din lat. torvus (Pascu, Elemente, 40) nu este probabilă. Uz general (ALR, I, 127). – Der. turbă, s. f. (rabie), popstverbal); turbăciune, s. f. (furie, mînie), cu suf. -ciune (după Candrea, din lat. turbātĭōnem); turbat, adj. (care suferă de rabie; furios,, violent, sălbatic; strașnic); turbătură, s. f. (înv., rabie). Vezi definitia »

INHIBÁ vb. tr. I. a împiedica, a interzice, a încetini un proces fiziologic, o reacție chimică. II. refl. a se abține, a se reține. (< fr. inhiber, lat. inhibere) Vezi definitia »

exhibá (a exhiba) (livr.) vb., ind. prez. 3 exhíbă Vezi definitia »