ADMONITÍV, -Ă, admonitivi, -e, adj. Care admonestează, care cenzurează. – Din fr. admonitif. Vezi definitia »

REFLEXÍV,-Ă, reflexivi, -e, adj. 1. (În sintagmele) Pronume reflexiv = pronume care ține locul numelui unui obiect asupra căruia se exercită, direct sau indirect, acțiunea verbului și care e identic cu subiectul verbului. Verb reflexiv = verb însoțit de pronume reflexiv. ♦ (Substantivat, n.) Funcțiunea verbului reflexiv. 2. (Despre oameni) Predispus la reflecție; meditativ, gânditor. ♦ (Despre manifestări, realizări ale oamenilor) Care denotă reflecție (1), care se realizează prin reflecție. 3. (Mat.; în sintagma) Relație reflexivă = relație care are proprietatea de reflexivitate (2). – Din fr. réflexif, germ. reflexiv. Vezi definitia »

RADIOACTIV, -Ă, radioactivi, -e, adj. 1. (Despre elemente) Care prezintă radioactivitate. 2. Referitor la radioactivitate. (din fr. radioactif, germ. radioaktiv) Vezi definitia »

CREATÍV, -Ă, creativi, -e, adj. (Livr.) Creator (1). [Pr.: cre-a-] – Din fr. créatif. Vezi definitia »

EMULSÍV, -Ă adj. (Despre semințe) Din care se extrage uleiul. // s.m. Emulgator. [< fr. émulsif]. Vezi definitia »