Definita cuvantului existențialism
EXISTENȚIALÍSM s. n. Doctrină filozofică conform căreia reală este numai existența umană, trăirea afectivă a existenței de către individ. [Pr.: eg-zis-ten-ți-a-] – Din fr. existentialisme, germ. Existentialismus.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu existențialism
MORMONÍSM s. n. doctrină a unei secte creștine din SUA, care propovăduia întoarcerea apropiată a lui Cristos. (< fr. mormonisme) Vezi definitia »
AUSTROMARXÍSM s.n. Curent în social-democrația austriacă de la sfârșitul sec. XIX, care neagă ideea revoluției, susținând teza integrării „pașnice” a capitalismului în socialism. [Pron. a-us-. / < germ. Austromarxismus]. Vezi definitia »
LASSALLEANÍSM s.n. Curent oportunist în mișcarea muncitorească din Germania, care, admițând posibilitatea transformării pașnice a capitalismului în socialism cu ajutorul unor cooperative sprijinite de statul burghez, propovăduia înlocuirea luptei revoluționare prin lupta pentru vot universal și prin activitatea parlamentară pașnică. [< germ. Lassalleanismus, cf. Lassalle – socialist german]. Vezi definitia »
PARAȘUTÍSM s.n. Tehnica și sportul lansării cu parașuta. [< fr. parachutisme]. Vezi definitia »
CENTRALÍSM s. n. Sistem de organizare administrativă, economică sau politică, potrivit căruia instituțiile locale se află (în orice problemă) în subordinea instituțiilor centrale și lucrează după dispozițiile acestora. ♦ (Ieșit din uz) Centralism democratic = principiu de bază propriu organizării și activității partidelor comuniste și muncitorești, care susținea îmbinarea centralismului cu democrația, conducerea centralizată cu participarea membrilor colectivității. – Din fr. centralisme. Cf. rus. țentralizm. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z