SOLVÉNȚĂ s.f. Solvabilitate. [< germ. Solvenz]. Vezi definitia »

METASOMATÓZĂ, metasomatoze, s. f. Proces de substituire, moleculă cu moleculă, a elementelor dintr-un mineral cu altele noi. – Din fr. métasomatose. Vezi definitia »

MIXTÚRĂ s.f. 1. (Liv.) Amestecătură, amestec. 2. Medicament care constă dintr-un amestec de mai multe substanțe. 3. Amestec alcătuit din mai multe substanțe, materiale, de obicei lichide sau granulare. ♦ (la pl.) Produse miniere naturale, constituite din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate pentru separarea substanțelor utile. [Cf. fr. mixture, lat. mixtura]. Vezi definitia »

GARSONIÉRĂ s.f. Locuință compusă de obicei dintr-o cameră și o mică bucătărie. [Pron. -ni-e-. / < fr. garçonnière, cf. fr. garçon – băiat]. Vezi definitia »

TĂICÚȚĂ s. m. Tăiculiță. [Var.: tăicúț s. m.] – Din taică + suf. -uță. Vezi definitia »