VOINICÉSC, -EÁSCĂ, voinicești, adj., s. f. art. I. Adj. 1. De voinic, vitejesc; p. ext. eroic, legendar. ◊ Luptă voinicească (și substantivat, f.) = luptă corp la corp; trântă. ♦ Viguros, zdravăn, puternic. 2. De flăcău, de bărbat; bărbătesc. 3. (Înv.) Ostășesc. II. S. f. art. 1. Fel de a înota, care constă în întinderea alternativă a brațelor în lături, fără a da din picioare. 2. Numele unui dans popular cu mișcare vioaie, însoțit de strigături la comandă și jucat de patru sau opt flăcăi; melodie după care se execută acest dans. – Voinic + suf. -esc. Vezi definitia »

DERVIȘÉSC, -EÁSCĂ, dervișești, adj. (Înv.) De derviș. – Derviș + suf. -esc. Vezi definitia »

SĂLBĂTĂCÉSC, -EÁSCĂ adj. v. sălbăticesc. Vezi definitia »

bisericesc[ce tine de organizarea bisericeasca] Vezi definitia »

privaticésc, privaticeáscă, adj. (înv.) particular. Vezi definitia »