EPIZOOTÍE s. f. epidemie la animale. (< fr. épizootie) Vezi definitia »

MICROESTEZÍE s. f. tulburare de sensibilitate manifestată prin receptarea diminuată a volumului și greutății obiectelor. (< fr. microesthésie) Vezi definitia »

NEURANEMÍE s.f. Anemie a centrilor nervoși. [Var. (după alte surse) neuroanemie, gen. -iei. / < fr. neuranémie, cf. gr. neuron – nerv, anemia – slăbiciune]. Vezi definitia »

HALOGRAFÍE s. f. (chim.) descriere a sărurilor. (< fr. halographie) Vezi definitia »

ELEUTERÍE s. f. 1. guvernare liberă a unui stat din Grecia antică. 2. (pl.) serbări care se celebrau în amintirea unei victorii. (< fr. éleuthérie, gr. eleutheria, libertate) Vezi definitia »