SCÂNCÍT¹ s. n. Faptul de a (se) scânci; scânceală; p. ext. scâncet. – V. scânci. Vezi definitia »

RIT, rituri, s. n. 1. Ritual (2). ♦ P. gener. Rânduială, tipic¹. 2. Confesiune religioasă; religie; spec. veche credință religioasă. – Din ngr. ríton, lat. ritus, fr. rite. Vezi definitia »

RADIOLARÍT s. n. rocă organogenă silicioasă din schelete de radiolari. (< fr. radiolarit) Vezi definitia »

NEPREVENÍT adj. v. SURPRINDE (1). A prinde pe cineva pe neașteptate asupra unui fapt. ♦ A găsi pe cineva nepregătit, neprevenit, a da peste cineva, a-l lua prin surprindere. [DEX '98] Vezi definitia »

ZOLÍT s.n. Faptul de a zoli¹. Vezi definitia »