Definita cuvantului capebreton
CAPE BRETON [keip brétn], ins. canadiană în Oc. Atlantic, la NE de Pen. Noua Scoție; 10,3 mii km2; 170,1 mii loc. (1981). Localit. pr.: Sydney. Relief muntos cristalin. Alt. max.: 532 m. Climat umed. Zăcăminte de huilă, min. de fier, auroargentifere. Pescuit de cod. Parc național.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu capebreton
ASTEROXILÓN ({s} gr. aster „stea” + xilon „lemn”) subst. Criptogamă vasculară din grupul grupul celor mai vechi plante terestre, cu tulpină subterană și aeriană, acoperită cu frunze mici la partea bazală, înmulțirea făcîndu-se prin spori. Este caracteristică Devonianului (Asteroxylon). Vezi definitia »
BADMINTON BÉD-/ s. n. joc sportiv asemănător cu tenisul, practicat cu o minge mică și ușoară, care se lovește cu racheta. (< engl. badminton) Vezi definitia »
MASÓN s.n. Francmason. [< fr. maçon – zidar]. Vezi definitia »
ODEÓN s.n. 1. Teatru destinat în special reprezentațiilor muzicale, la greci și la romani. 2. Denumire dată unor teatre moderne. [< fr. odéon]. Vezi definitia »
BON s. n. 1. dovadă, înscris care autorizează pe deținător să primească ceva; notă de plată cu care se achită o marfă etc. 2. ~ de tezaur = titlu de credit emis de stat pentru atragerea de fonduri private. (< fr. bon) Vezi definitia »