urluí (-uésc, -ít), vb. – A măcina mare, a sfărîma. – Var. hurlui. Mag. örölni (Tiktin; Gáldi, Dict., 98). – Der. urluială (var. hurluială), s. f. (porumb sau cereale măcinate grosier, pentru vite). Vezi definitia »

SINELUÍ, sineluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A curăța cu sinălăul părul de pe pieile tăbăcite ale animalelor. – Din magh. szinelni Vezi definitia »

GRUI, gruiuri (gruie), s. n. (Reg.) 1. Pisc sau coastă de deal. 2. Deal mic; colină¹, delușor, movilă. – Et. nec. Vezi definitia »

GURUÍ, pers. 3 gúruie, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre porci) A grohăi. Vezi definitia »

prevăluí, prevăluiésc, vb. IV (reg.) a evalua. Vezi definitia »