PLEIOCÁZIU s. n. inflorescență cimoasă la care de sub floarea terminală pornesc trei sau mai multe axe de aceeași lungime și înălțime. (< fr. pléiochasium) Vezi definitia »

DIVINATÓRIU, -IE adj. (Liv.) Referitor la divinație, care ajută la ghicit. [Pron. -riu. / < fr. divinatoire]. Vezi definitia »

giúrgiu s.n. (reg.) (în expr.) cu părul făcut giurgiu = cu părul zbârlit. Vezi definitia »

patrocíniu s.n. (înv.) patronaj. Vezi definitia »

MUBAIEGÍU, mubaiegíi, s. m. (Înv.) Demnitar la curtea sultanului însărcinat să procure mărfuri în numele acestuia. (din mubaia + suf. -giu; cf. mubaia) Vezi definitia »