Definita cuvantului teracotă
TERACÓTĂ, teracote, s. f. 1. Produs ceramic (obținut din argilă prin ardere în cuptoare la o temperatură joasă și prin smălțuire), din care se fac plăci pentru sobe, obiecte ornamentale etc. 2. Sobă de teracotă. 3. Sculptură realizată în tehnica obținerii teracotei (1). – Din it. terracotta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu teracotă
TÓLBĂ, tolbe, s. f. 1. Un fel de geantă atârnată la șold, în care se păstrează merindele, vânatul etc. 2. Toc în care se păstrau săgețile. [Var.: (pop.) tórbă s. f.] – Din bg., scr. torba. Vezi definitia »
RELÍCTĂ, relicte, adj. (Biol.; în sintagma) Specie relictă (și substantivat, f.) = specie de plantă sau de animal care a supraviețuit dispariției unei faune sau unei flore în decursul timpurilor geologice. – Din germ. relikt, lat. relictus. Vezi definitia »
SUBZISTÉNȚĂ s. f. Faptul de a subzista; (concr.) cea ce servește la asigurarea existenței materiale; hrană. ◊ (Înv.) Serviciu de subzistență = serviciu care se îngrijea de aprovizionarea cu alimente și cu mijloace de întreținere a unei unități militare. – După fr. subsistance. Vezi definitia »
PERIOOFORÍTĂ s. f. inflamație a regiunii din jurul ovarului. (< fr. périoophorite) Vezi definitia »
CĂLDURÍCĂ s. f. (Fam.) Diminutiv al lui căldură (1). – Căldură + suf. -ică. Vezi definitia »