MUTÉSC, -EÁSCĂ, mutești, adj. (Rar) Caracteristic muților; care nu se exprimă prin vorbe. [Var.: muțésc, -eáscă adj.] – Mut + suf. -esc. Vezi definitia »

PANDURÉSC, -EÁSCĂ, pandurești, adj. Care aparține pandurilor, privitor la panduri. – Pandur + suf. -esc. Vezi definitia »

BĂRBIERÉSC, -EASCĂ, bărbierești, adj. (Rar) De bărbier, privitor la bărbier. [Pr.: -bi-e-] – Bărbier + suf. -esc. Vezi definitia »

sirenicésc, sireniceáscă, adj. (înv.) care aparține sirenei, de sirenă; sirenic. Vezi definitia »

OSC, -Ă, osci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte dintr-o veche populație din Italia centrală sau care era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține oscilor (1) sau care se referă la osci. – Din fr. osque. Vezi definitia »