POSTAMÉNT s.n. Temelie, bază de susținere (din piatră, din metal etc.) a unei statui, a unei mașini etc.; soclu, piedestal. ♦ Estradă (de catedră). [Pl. -te, -turi. / < germ. Postament]. Vezi definitia »

INTERMITÉNT, -Ă adj. care încetează și reîncepe la anumite intervale; cu întreruperi, discontinuu. ◊ (adv.) din când în când. (< fr. intermittent, lat. intermittens) Vezi definitia »

SAPIÉNT, -Ă adj., s. m. f. (om) înțelept, doct, savant. (< lat. sapiens) Vezi definitia »

CONCHERÁNT, -Ă adj. (Franțuzism) Cuceritor. [< fr. conquérant]. Vezi definitia »

VEHEMÉNT, -Ă, vehemenți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Violent, impetuos, furtunos. – Din fr. véhément, lat. vehemens, -ntis. Vezi definitia »